
Un gând
nu este gras
nu este slab
dar ascuns de
un eu
devine bun sau rău.
Gândul se târăște pe nervul optic căutând o cale de ieșire și
speră că de cealaltă parte o ochiului lumea este mai frumoasă.
Clipesc.
Este în ochi.
Mă mănâncă.
Îl frec.
Se sperie de ceea ce vede și cade
în întuneric
într-un gând ascuns.
Oh, întuneric fără o lumină,
este atât de ușor să ne împăturim cu tine.
Am primit un colac de salvare,
n-am știut de ce și
l-am tăiat în timpuri liniștite
cu gândurile pe care le ascund.
În afară, timpul trece înainte,
în interior, timpul se întoarce în mine,
în gânduri ascunse, timpul stă nemișcat,
iar eu
pot acoperi gândurile,
pot cârpi emoțiile și
pot aduna cuvintele
dar oare
cine mă învață să înot în timp?
Uneori plecăm în gânduri ascunse
fără colac de salvare și
fără să știm să înotăm.
Uneori stările aprinse dezvăluie gânduri ascunse,
gânduri ascunse care trebuie stinse.
Nume lucrare: Flori de câmp
Tematică: Natură statică
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 30×24 cm
Data execuției: 2024
