Ce e un balon… când nu e balon?
O masa inerta, moale, fara forma. Abia „nimicul” din el il face balon, ii da forma si fond si… viata. Viata din suflul imprumutat cu fiecare suflare pe care i-o daruiesc, si iar, si iar, pana prinde forma, o forma plina de sufletul meu, de respiratia mea, de visurile mele.
Arunc in aer balonul, si apoi ma leg de el cu un fir subtire de speranta ca poate azi ma ia si pe mine. Se ridica incet cu parti din mine, din suflul meu si se inalta pana nu mai este doar al meu.
Dar nu e de ajuns, si atunci imi construiesc….
Ce e un balon… langa alt balon?
Un elicopter. Balon rosu, si balon albastru, balon oval, dupa balon rotund, le revasesc ca pe niste frunze uscate si colorate pe care toamna le amesteca in vartej pe note de flaut. Cu toata suflarea umflu baloane si strecor in ele o dorinta. Ma uit la ele, si pornesc la drum, brat la brat, cu baloanele mele.
Cu buzele umezi de sarutul baloanelor, cu palmele strangand firele subtiri, imi iau zborul lasand in urma umbra mea. Zbor in elicopterul baloanelor mele si tot cerul ranjeste la mine.
Am pus baloanele semn de carte Universului, si urlu cat ma tine sufletul caci baloanele nu au urechi.
Fiecare om isi are baloanele lui. Are nevoie de baloane sa prinda speranta din golul sufletului, s-o prinda si s-o puna la baloane.
Nume lucrare: D’ale copilariei – Cu visuri in mana
Tematica: Natura statica
Tehnica: Acril pe panza
Dimensiuni: 10×12 cm (miniatura)
Data executiei: 2021
Scrieri cu suflet 