Azi, mâine și ieri
prinse într-un ceas
bârfesc sub singurătatea timpului.
Mâine, sedus agresiv de un vis și vorbind limbajul visului, s-a trezit în azi.
Azi a golit un pahar de 24 de ore, s-a umflat și a explodat în ieri.
Ieri, născut din pântecul infinit al vidului, s-a evaporat în memorie pentru totdeauna,
memorie crescută fără consimțământ și fără consecințe
și tatuată cu litere minuscule pe obrazul universului.
Prin ochii lui ieri, mă uit pe fereastră și nu sunt acolo, doar spiritul uman dansează.
Prin ochii lui mâine, mă uit în oglindă și văd un trup inert și separat de toate.
Prin ochii lui azi, mă uit în apă și văd un pește prins într-un cârlig cu momeală.
Viață cu glugă, o buclă
în interiorul unei povești cu trei personaje principale:
azi, mâine și ieri.
Le mulțumesc celor trei personaje din poveste și le iubesc
până mi se umflă inima și mi se udă șosetele. Tare mult plâng la povestea asta.
Îmi dau jos șosetele, storc lacrimile și scriu azi pe talpă să calc mâine pe ieri:
Încă nu ești memorie!
Nume lucrare: Albastru de gradină
Tematică: Natură statică
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 40×30 cm
Data execuției: 2024
Scrieri cu suflet 