M-am asezat sa pescuiesc intr-un lac adanc, am pus sevaletul si panza langa mine, am aruncat pensula in lac am agatat ceva in spectrul invizibil o culoare si o trag la suprafata in spectrul vizibil. Nu o vad inca, dar o simt, am pescuit rasaritul si l-am pus pe panza.
La intoarecere, trec prin parc, si, brusc, ma opresc raman fara aer ceva m-a lovit in plex de mi-a luat rasuflarea, este un fluture. Imi plac fluturii. Cu-i nu-i plac? Dar culorile astea ajung, pe o scurtatura secreta a psihicului uman, direct la suflet. Culorile ma pun intr-o transa, beau si tot imi este sete de culoare. Fascinant, vorbim acelasi limbaj, limbajul culorilor, nu degeaba mama natura a ales aripile fluturelui ca panza pentru pictura ei.
Undeva departe, in galaxie, Soarele planuieste sa nasca lumina. Peste zeci de mii de ani de tranzitie de la miez la suprafata, naste fotonul particula elementara a luminii. Il ia in brate, si ii spune, am sa te trimit in Univers, sa-ti gasesti soarta. Si de acolo il transmite in fasciculul de lumina către Univers.
Fotonul calatoreste milioane de kilometri, la viteza luminii si ajunge pe Pamant, unde trece printre copaci si ramuri, loveste fluturele, si parca topaind ca pe o trambulina, sare si se repede in ochiul meu. Imi intra in retina, pana loveste conul, celula fotoreceptoare, unde este absorbit. Acolo fotoreceptorul se excita si transmite semnalul prin nervul optic la o celula vecina, a creierului, a cortexului vizual. Fotonul dispare, culoarea apare si apoi ca prin magie, eu vad culoare. Vad culoare, albastru, rosu, galben, un triunghi galben, un cerc albastru, un patrat verde pun subiectiv in obiectiv, pun culoare in forma, rece si calda, cromatic si monocromatic, complementara si acromatica, in armonie sau nu, o vad in minte si in suflet. Ochiul absoarbe lumina, iar mintea naste culoarea.
Cat de norocos esti sa vezi culoarea? Ai depus vreun efort in a crea si a percepe culoarea? O iei ca ceva de-a gata, ca ceva dat, la care ai dreptul ca doar esti om, fiinta umana.
Cat de greu este sa gasesti culoarea? Doar gandeste-te un pic. Acea raza de lumina, nascuta de Soare, va muri in ochiul tau, va muri în tine. Ca sa-ti dea culoare.
Data viitoare cand iesi afara si vezi o culoare splendida aminteste-ti ca Soarele a lucrat zeci de mii de ani pentru a crea acel foton din raza de lumina care a parcurs milioane de kilometri pentru a lovi acel obiect și apoi ochiul tau, doar pentru a te gasi pe tine.
Aminteste-ti, inainte ca tu sa vezi culoarea, obiectul vede culoarea ochiul vede culoarea creierul vede culoarea mintea vede culoarea sufletul vede culoarea si naste o vibratie interioara mama emotiilor noastre.
La intoarcere de la catedrala, Paul vede o expozitie de pictura. Are o tragere de suflet, cand era mic visa la pictura.
Vede pictura, protectoare, culori calde si reci, precum o zebra in savana, opozante dar niciodata suprinzatoare. Citeste hartia de sub tablou: Echilibru cromatic. Sub protectia tabloului, echilibrul protejeaza un preot tanar si ambitios. Dar un sambure de idee apare si il surprinde. Stie cand traieste ceva special. Ca un vulcan, adevarul erupe in el si stie. Biserica nu vede cu doi ochi, are un ochi inchis. Biserica este doar pentru cei deja credinciosi, care vin regulat. De ce nu este ca pictura asta, deschisa la culori opozante dar in echilibru. Ar putea sta zile intregi in fata tabloului. Stie ca el si tabloul vor ramane in legatura pentru restul vietii. Ar putea erupe alte adevaruri dar este un om de actiune. Un adevar este suficient. O sa aplice echilibrul cromatic si in biserica. Ideea este simpla, si scopul este ca tinerii sa vina la biserica. ,,Imi trebuie karaoke in biserica. Am sa fiu eroul, erou in propria biserica. Candva o sa am religia mea, si am sa fiu erou in propria religie“, gandeste el.
,,La karaoke numai cantari liturgice. Atat”, striga preotul. Deschide biserica la karaoke Dar nu sunt tineri A reusit sa atraga doar babele la karaoke. Seara, babelor le-a intrat cantatul in sange Isi amintesc ca barul din sat are karaoke, ca biserica e inchisa, Si se duc la bar, sa cante karaoke. Unde dai si unde crapa, Acum avem tineri si babe la bar Iar biserica e plina doar de preot. Dar preot antreprenor el este Si mareste programul bisericii, zilnic de la 7 la miezul noptii, ca la bar Degeaba, biserica e goala. Da drumul la karaoke pentru orice muzica, nu numai liturgice Degeaba, biserica e goala. Vinde suc in biserica Degeaba, biserica e goala. Atunci deschide un minibar in biserica, cu de toate, Biserica e plina. Omul bea o bere, canta la karaoke, se roaga si se spovedeste In acelasi loc. Un echilibru cromatic, bunul si raul la aceeasi masa.
-Preote, spune Ion, enorias loial, parca biserica trebuia sa fie un muzeu pentru sfinti. Acum este mai mult un karaoke pentru pacatosi, si un bar pentru betivi. Buna investitie ai facut. Bine ca dimineata se trezesc fara pacate si regrete. Cred ca nici mahmureala nu mai au. -Pacatos, nepacatos, merg la biserica. Cu totii. Un echilibru spiritual, spune Paul. -Merg la biserica sau la bar? -Nu conteaza, spune preotul. Barul e in biserica, barul e biserica. Biserica trebuie sa insoteasca activitatea omului si am adus alte activitati in biserica. Acum omul poarta haina bisericeasca si cand bea o bere, si cand canta la karaoke. Sa cante la biserica, nu numai preotul in vesminte de ceremonial, dar si omul de rand in vesminte normale. -Trebuie sa ai perspectiva Ioane, sa ai echilibru cromatic. Barul e pentru pacatosi cum e mierea pentru muste. Si apoi ii lovesc cu slujba, cu spovedania.
In oras, Gheorghe, om de afaceri cu zece baruri, aude de biserica cu minibar, de succesul ei. Aude ca sursa de inspiratie a fost pictura echilibrului cromatic. Preotul a cumparat pictura si a pus-o la intrare in biserica. La iesire fiecare trebuie sa se roage la ea. Gheorghe se duce la biserica, ingenuncheaza in fata picturii, si se roaga: sa-i mearga afacerea mai bine. Se zice ca pictura iti deschide mintea. In drum spre casa, este lovit de o idee, barul cu mini biserica. Deschide mini biserica in fiecare bar si semneaza contract cu preotul Paul. Dupa fiecare pacat, dupa fiecare cheltuiala, omul intra la spovedanie in mini biserica, isi face o rugaciune, spala pacatul, si pleaca cu sufletul curat. Mini biserica oriunde, consumatorul fara regrete, Paul pune reclama peste tot. Toate barurile isi fac mini biserica. Toate mall-urile isi fac mini biserica. Revolutia consumatorului spiritual a inceput.
Vorba se duce despre pictura magica, despre echilibru cromatic. In fiecare zi, tot mai multi enoriasi se strang sa se roage, s-o vada. Pictori angajati de Paul fac reproduceri ale Echilibrului Cromatic. Un barbat are o fractura dupa un accident, o batrana a cazut pe scari, un tanar are ganduri necurate, cu totii se roaga la pictura.
Daca vrei sa fii bogat porneste o religie. Si Paul porneste o religie, o numeste echiligie, Echiligia Echilibrului. In loc de preot se numeste echil, echilul Paul. In loc de biblie are pictura, pictura Echilibrul Cromatic.
Daca vrei sa fii bogat porneste un partid. Si Paul porneste un partid, Partidul Echilibrului. Echilul castiga alegerile Echilul este presedinte Echilul este premier Echilul schimba Constitutia Echilul schimba imnul Echilul schimba bancnota Echilul face ziua in care a descoperit pictura singura zi nationala Echilul schimba steagul Echilul spune adevarul Un singur partid, o singura echiligie, un singur echil.
Paul se uita la pictura. In reflexia sticlei vede o fata. O fata fara nas, fara gura, fara urechi, dar cu ochi rosii. Realizeaza ca este el insusi. Este mut, surd, dar vede. Simte un freamat care ii urca in gat, apoi in muschii fetei, ii stramba fata, si rade necontrolabil. Rade si plange. Se transforma. Se vede zeu, si zdreanta. ,,Sunt pierdut’’, gandeste. Loveste pictura cu pumnii. Sparge sticla. Picteaza cu sange pana cand panza tabloului echilibrului cromatic devine rosie. O pata rosie. Echilibrul perfect. O singura culoare.
Echilul declara ca singura culoare legala este culoarea rosie Orice alta culoare este ilegala. Pepenele este rosu Castravetele este rosu Casele sunt rosii Masinile sunt rosii Gandurile sunt rosii. Cum? De cand? Cum va permiteti?
Imaginati-va o lume in care Noi am cunoaste doar o culoare.
Nume lucrare: Echilibru cromatic Tematica: Natura statica Tehnica: Ulei pe panza Dimensiuni: 38×55 cm Data executiei: 2021
Ce chef de verde Ce chef de rosu Ce chef de albastru, de roz, de mov Ce chef de un buchet de hortensii.
Cobor in strada Caut florariile Caut pietele nebune Caut intersectiile unde semafoarele sufera De mult soare De mult viu De mult vis De chef de viata.
In intersectie, trec pe rosu Masina opreste Siretul negru de pe pantoful drept se trezeste Soferul racneste La tine in Daltonismia nu exista semafoare? Vreau sa-i spun, ca astazi, Eu vad verde chiar si in noapte Doar zambesc, ii ofer o hortensie roz Si chef de culoare.
Nume lucrare: Hortensii Tematica: Natura Tehnica: Ulei pe panza Dimensiuni: 30×30 cm Data executiei: 2020
Scrieri cu suflet 