Timpul cu secundele urcă pe aripa orizontală a spațiului
și atunci spațiul cu aripa verticală mângâie minutele timpului
și se strâng în brațe să-și păstreze echilibrul
într-un dans, fără stânga sau dreapta, sus sau jos, al universului
și-și șoptesc cuvinte, stele, galaxii de cuvinte
până când o virgulă se strecoară între cuvintele lor
să le separe,
un punct
să le oprească,
un semn de exclamație
să le învețe să se teamă,
un semn de întrebare
să le planteze sentimente de îndoială.
Timpul si spațiul au făcut un pact,
să se spele pe limbă în fiecare dimineață
de virgule, puncte, semne de exclamație și întrebare
și de atunci
timpul și spațiul trăiesc împreună
două fire ale aceleași țesături
într-o relație de simetrie.
Chiar si la viteze mari
aproape de viteza luminii,
când spațiul se contractă și timpul se dilată,
relația lor rămâne de neclintit
în inima realității.
Nume lucrare: Frumusețea primăverii într-o zi geroasă de iarnă
Tematică: Natură statică
Tehnică: Ulei pe panză
Dimensiuni: 10×15 cm (miniatură)
Data execuției: 2020
Scrieri cu suflet 