Azi am calcat pe memorie
am creat memoria unei pisici negre,
cand am intrat pe usa
mi-am facut cruce cu piciorul drept
ca in brate caram doua vaze frumoase, tare dragi mie,
iar in gura caram o coaja de paine si cruce cu limba n-am putut face,
si de atata smerenie mi-a sarit vaza cea mare din brate
de si-a stirbit buzele, sa nu mai poata saruta Universul.
Ani mai tarziu, am calcat pe imaginatie
imaginatia unei pisici negre,
cand ceasul a batut de trei ori
mi-am facut cruce
cu mana dreapta, piciorul stang, si limba uscata de superstitie.
Timpul se scurge cu viteza gandului
in spatiul dintre memorii
si da nastere imaginatiei,
dupa formula
memorie plus timp egal imaginatie.
Alergam dupa imaginatie pentru a crea timp
si cand o prindem, timpul isi pierde sensul,
si ii dam drumul
ca sa putem alerga din nou.
Oare ai incercat vreodata sa inversezi imaginatia?
Scrieri cu suflet 