
In casa veche de la tara
Copilul inhata cana din metal
Si pescuieste mustele din galeata cu apa de put
Galeata odihnita pe un scaun schiop asezat pe prispa.
Deasupra scaunului, uitat intr-un cui,
Radioul plictisit isi drege vocea uscata de soare
Si naste un sunet de vara.
Copilul sare pragul, si de pe prispa aterizeaza intr-un colt al camerei,
Unde un aragaz orb de un ochi isi cara butelia de gaz
Folosita pentru zile speciale cu oaspeti veniti de la oras.
O soba de teracota i se opune in coltul opus
Legata prin cordonul ombilical de o plita
Pe care mancarea este gatita, pentru restul zilei.
Copilul da la o parte prosopul de pe mamaliga, rupe o bucata
Si o intinde in tocanita de ceaun de pe plita
De parca a infipt sabia in inima dragonului.
Fuge in cealalta camera, se aseaza in pat si imbuca lacomeste.
Se uita la soba de teracota, la usa de lemn, la fereastra cu doua geamuri deschise
Apoi sare pe pervazul ferestrei cu talpile desculte
Si isi alege o tinta.
Se arunca si aterizeaza pe o coada.
Pisica tolanita pe prispa isi miauna cosmarul si fuge fara coada
Cainele din curte, din somn tresare si latra la soare
Cainele vecinului, trece prin gardul de lemn si da bot in bot cu vaca bortoasa
Vaca muge si din reflex ii trage un corn de doi vitei in creasta
Gainile isi imping puii sa se grabeasca prin iarba deschisa
Cocosul a devenit soprana iar gunoiul de grajd nu mai miroase
Prunii cu prune, merii cu mere, verdele verii au uitat sa creasca
Vecinii, la poarta,
Striga sa lase animalele in pace
Copilul sta in fund pe prispa si rade la viata.
Clipe si imagini care se pierd
Caci totul se misca atat de repede
Dar ceva in interior le-a dat un loc sa traiasca
Si au crescut amintiri.
Cu par carunt si cearcane sub ochi
Omul se uita la copilul din casa veche de la tara
Si sar amandoi pe coada pisicii
Si stau amandoi in fund pe prispa si rad la viata
Unul la inceput, celalalt la sfarsit
Unul s-o traiasca, celalalt s-o inteleaga
Caci nu poti castiga viata
Poti numai s-o traiesti, de la inceput la sfarsit
Dar de inteles o s-o intelegi de la sfarsit la inceput.
Si nu uita sa cresti amintiri.