Azi mi-am pus urmatoarea intrebare:
Pot eu oare sa creez un gand?
Unul, atat, acum,
lasa-ma sa incerc
chiar acum sa creez un gand:
Hmmm…
Esuez.
Pot sa pretind,
si asta fac zilnic
e atat de usor
e starea mea implicita,
pot sa pretind ca eu sunt
initiatorul
creatorul
inventatorul
autorul
gandului,
si tuturor
deciziilor si actiunilor,
judecatorul trecutului
si planificatorul viitorului,
pot sa continui sa pretind
ca eu,
aceasta constientizare, aceasta identitate care ma defineste
si care apare in fiecare dimineata
si dispare la culcare
fara ca eu sa am un cuvant de spus,
ca eu am control
ca sunt stapanul
proprietarul
gandului,
gand facut sendvis
de doua lumi
una exterioara, plina de simturi
si una interioara, grea de emotii.
Sau pot sa nu mai pretind,
poate ca ar fi mai bine daca m-as detasa de gand,
de iluzia ca eu sunt initiatorul,
sa ma uit la el cum trece pe langa mine, dar nu prin mine,
sa ma descalt de gand la intrarea in piesa de teatru a constientului, sa-l las afara, la usa
dar mi-e teama, e o diferenta mare
intre a fi actor pe scena sau spectator in sala.
Mi-e teama ca fara iluzie emotia nu exista,
si fara emotie constiinta nu exista,
si fara constiinta lumea nu exista
si fara lume eu nu exist.
Ah iluzie, conditie necesara pentru mine,
te aleg pe tine si
continui sa traiesc
un gand pe rand
pana dispare
unde oare? In aer? Sau dupa un colt?
si reapare gandul
de unde oare? Dupa acelasi colt?
si iar dispare
si iar reapare
si tot asa o tin,
pana la culcare.
Si nu uita sa-ti pui o intrebare:
Pot eu oare sa creez un gand?
Nume lucrare: Detaliu – Rembrandt
Tematica: Profil, portret
Tehnica: Ulei pe panza
Dimensiuni: 30 x 40 cm
Data executiei: 2022
Scrieri cu suflet 