
Când ești tânăr, ai trup și spațiu să te miști
când ești bătrân, ai spirit și timp în spate să-l duci
și ca un avion care zboară către destinație
mereu pe aceeași traiectorie dintre două continente
creată de curba spațiului făcută de Pământ
așa și o tinerețe zboară către bătrânețe
mereu pe aceeași traiectorie
creată de curba spațiului făcută
de trupul și sufletul omului.
Anul ăsta, nu știu de ce dar mă gândesc la tinerețe și bătrânețe,
pun șampanie într-un vas argintiu
și o rezoluție de an nou,
una modestă să-mi crească șansele,
și o zic cu voce tare:
să nu mai amân ridicatul din pat de dimineață
să mă ridic la prima alarmă.
Un nou eu
la început de an
măcar dacă spațiul și timpul
s-ar curba puțin mai mult
să mă împingă mai aproape de rezoluția noului an.
Sunetele din alarma ceasului
cad peste timpanele leneșe
într-o dimineață rece
de iarnă abruptă.
O mână veninoasă
iese din ascunziș
se repede și mușcă din butonul alarmei
apoi cade înapoi
sub plapumă.
Deschid ochii, privesc în întuneric și înghit,
înghit și uit
de dorința de a mă ridica din pat
ca dorința este ca mărul
trebuie să muști din ea cu dinții
iar acum pleoapele sunt prea grele
și le închid
pentru o secundă
de liniște
încă o secundă
de vară într-un vis lucid.
O secundă
care se transformă în cinci minute, și alte cinci minute,
călătoresc în stele și planete goale
iar pe curba timpului și spațiului alunec și zâmbesc până de după ureche.
Un măgar merge pe apă
și mă roagă
să-i dau degetele pe copite
că tare vrea să cânte la vioară
doar e an nou.
Vreau să-i răspund, dar îmi amintesc
de rezoluția de an nou,
mă trezesc din vis
dar e prea târziu
și atunci opresc alarma
și mă bag la somn
până or să-mi obosească oasele.
Nume lucrare: Natură statică cu vas argintiu (Studiu după K. Turski)
Tematică: Natură statică
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 50×70 cm
Data execuției: 2022