Imi imprumuta in fiecare zi ceva din inocenta ei, din bucuria inca neslefuita a fiecarei clipe. Copila, cu talpile goale, paseste pe culorile marii, calde si reci dar stralucitoare.
Pescarusii in zborul lor se inalta dincolo de nori apoi coboara si saruta marea.
Azi marea se viseaza ocean si copila pescarus. Vrea sa plece cu pescarusii.
O privesc si imi e frica sa-i spun ca nu se poate, de teama ca-i frang speranta.
Valurile marii ii mangaie buricele degetelor intr-un dans de dute–vino. Timpul sta in loc doar pentru ea, marea incremeneste de albastra si o invita sa aiba curaj, ca-i inca vara cu parfum.
Flux si reflux, tipat de pescarusi, zboara cu ei copila! Zboara!
Azi am mai invatat ceva. Este greu sa-mi imaginez marea fara pescarusi.
Nume lucrare: D’ale copilariei – La pescarusi
Tematica: Natura statica
Tehnica: Acril pe panza
Dimensiuni: 10×12 cm (miniatura)
Data executiei: 2021
Scrieri cu suflet 