Cireșe – Nu știu ce este

Ceva nu este în regulă
și nu știu ce este.
Închid un ochi, pierd adâncimea
închid doi ochi, pierd lumea
dar sentimentul nu dispare.
Divorțez de mine.
Nu știu.
Lovituri în viață.
Nu știu.
Sentiment cu degete care fură din mine.
Nu știu.
Ce este mai gol?

Îmi caut picioarele
în rafale de ploaie,
am unde să merg
dar nu vreau să merg și
mă așez
în interiorul cadrului rupt al zilei
să mă rog pentru
un simbol din mâine când în
azi
ceva nu este în regulă
și nu știu ce este.

Îmi caut cerul
printre picături de lacrimi în ploaie
să spăl ceva ce nu este în regulă.
Dar nu știu ce este
și atunci mă spăl doar pe picioare.

Nume lucrare: Cireșe
Tematică: Natură statică
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 12×10 cm
Data execuției: 2023

Simfonia lalelelor – Ploaia cerului

Simfonia lalelelor

Laleaua priveste cerul in fata,
mereu il priveste in fata, de cand se stie,
si tot ce gandeste este spatiul dintre ei,
orele si zilele petrecute impreuna.
Il stie pentru ceea ce este,
il iubeste pentru ceea ce este,
il iubeste pentru o atingere din cand in cand cu cate o ploaie.

Vantul ii spune sa se uite in stanga, in dreapta,
ca nu este singura,
ca totul e o iluzie,
dar ea nu vrea.
Vantul atunci o bate cu un suflu, ii tareste privirea
si ea vede alte lalele, un pres al florilor,
toate privind in sus, numai in sus, la cer,
toate unduindu-se sub simfonia dirijata de culorile cerului,
si stropite de aceeasi ploaie.

Priveste in jos si vede ca este intepenita, ca este incatusata in pamant, ca nu este libera.
Un curent electric trece prin ea, laleaua se ilumineaza,
vede adevarul,
realizeaza ca a trait o viata neexaminata,
a platit un bilet mult prea scump la un film cu un singur actor si un singur spectator,
rulat intr-un cinematograf iluzoriu.

Si striga la celelalte lalele,
le spune sa privesca in jurul lor,
sa fuga din cinematograf,
sa vada orchestra, sa-l vada pe conductor,
sa vada realitatea.

Dar striga degeaba.

Plimbare prin ploaie

Plimbare prin ploaie

Nume lucrare: Plimbare prin ploaie
Tematica: Natura umana
Tehnica: Acril pe panza
Dimensiuni: 30X38.5
Data executiei: 02.07.2017

Fata in ploaie

Fata in ploaie

Nume lucrare: Fata în ploaie
Tematică: Natura umană
Tehnică: Acril pe pânză
Dimensiuni: 30×30 cm

In ploaia vietii fata sta si rabda, si lasa ca lacrimile sa-i fie sterse de stropii destinului; acelasi destin pe care ea l-a inghitit ca pe o pastila prescrisa de un doctor nebun. “Asa a fost sa fie”, zice fata.

De ceva vreme fata a ramas fara glas, parca cineva i-a scos coardele vocale si i le-a implantat in creier. Si de atunci tot tipa, in ea si pentru ea.

Intr-o lume bantuita de necazuri si pacate, fata se aseaza la coada vietii sa-si ia bucatica ei de timp ieftin. Dar cand viata acida se aseaza pe organe, ea fuge in baie si in fata oglinzii se roaga: “Viata, pune-mi catuse la ganduri si calus pe suflet. Pune-mi catuse la ganduri si calus pe suflet ca nu mai pot”.