Tag Archives: trup

Fericire – Țâșnind din toate simțurile

Așa a început totul: S-a născut.
Apoi a țâșnit din toate simțurile.

Azi m-am dus la grădina zoologică
să-mi văd ruda de evoluție,
mama natură
ne-a despărțit acum câteva milioane de ani.
Azi, unul cu Eu, altul fără,
unul în cușcă, altul în afară.
Mă uit în cușcă, se uită la mine,
simt că am nevoie de o tunsoare a condiției umane.
Când creștetul capului este deasupra cerului,
când sunt martor și nu simt că timpul trece,
când plantez gândurile ca pe niște semințe dar nimic nu crește,
când beau un nor dar îmi este sete,
atunci e secetă mare a condiției umane în mine.
Închid ochii pentru o tunsoare a Eu-lui.

Dar cine sunt Eu?
Mă port în mine
te port în mine
port conștientul
port inconștientul
port cerul în mine
port lumea în  mine.

Unde sunt eu?
Într-o celulă
într-o conexiune între celule
într-o arhivă de carne
într-un creier care pulsează în mine.

Când sunt eu?
Când dorm
când scriu aceste cuvinte
când mă uit la tine.

Conștientul țâșnește din toate simțurile
și indiferent cât de mult le închid în
somn, nu le trezi, vorbește pe șoptite,
trupul rămâne îmbibat de
carnea unei evoluții sculptată de o daltă care lasă cicatrici
și dimineața se trezește în
Eu, ultima cicatrice a evoluției.
Oare ce înseamnă trupul când nimeni nu trăiește în el?

Călare pe un elefant de inconștient
trupuri și trupuri și trupuri de conștient
se mișcă, își amintesc, apoi uită.

Iar ceea ce uită,
nasc și apoi
botează în râul imaginației
care se varsă în minți de apă
unind insule de priviri împletind emoții.

Mă rog pentru respirație.
Mă rog pentru cuvinte.
Mă rog pentru această conștiință.
Asta e tot ce pot să fac, să mă rog
că mâine aceeași conștiință
va fi acolo pentru mine.
O urmăresc, ca un copil un părinte,
concept cu concept
cuvânt cu cuvânt
zi cu zi
cum îmi sparge emoțiile
și caută umanitatea în transparența fiecărei lacrimi.

Nume lucrare: Fericire
Tematică: Natură umană
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 30×30 cm
Data execuției: 2024

Țărăncuța – Omul din oglindă

Omul
e trist.
Mă apropii de el,
cu degetele mâinii drepte îi ating obrazul,
lacrimi,
le simt,
lasă-mă să te iubesc
îi spun
și omul zâmbește
scurt, rece și trece, apoi
se încruntă:
Nu ai curaj răstește,
Nu ești în stare.

Poti să ții un secret?
Între noi este o poveste mai puternică decât cea de sânge
ca doi oameni închiși pe veci în interiorul unei celule
dar cuvintele vechi și grele sapă în mine
încă din copilărie
o gaură neagră, gura universului poate,
mă înghite,
înghite culorile, ochii dispar, fața devine o pată,
vocea din interior se ridică
lovește
diagnosticul este o judecată
o luptă interioară
trupul meu se luptă cu trupul meu
lovește
omul dispare
omul dispare, reapare
omul dispare dar rămâne
și tot ce aud
este oxigenul oprindu-se
în plămâni
și lacrimile căzând
între picioare pe
o podea cu o pereche de tălpi goale.

În fiecare dimineață,
în baie mă uit în oglindă, eu și omul din oglindă, eu și eu, ochi în ochi, și spun
Te iubesc
de câteva ori,
poate într-o zi bariera dintre noi
va dispărea,
poate într-o zi,
ne vom ține
și nu ne vom da drumul,
poate într-o zi,
mă voi iubi și pe mine.

Dacă ți s-ar cere să numești persoanele pe care le iubești,
oare cât timp îți va lua să te numești?

Nume lucrare: Țărăncuța (inspirație dupa Nicolae Grigorescu, Țărăncuța cu naframă albă)
Tematică: Peisaj
Tehnică: Ulei pe pânză
Dimensiuni: 30×24 cm
Data execuției: 2023

Interior cu semineu – Aceleasi particule dar intr-o alta compozitie

Interior cu semineu

Am ars lemnul
l-am pus in focul din semineu
s-a transformat solidul
in caldura si cenusa
aceleasi particule dar intr-o alta compozitie.

Am mancat marul
l-am pus in stomac
s-a transformat solidul
in nutrienti pentru celule si deseuri intestinale
aceleasi particule dar intr-o alta compozitie.

Am ingropat trupul, dar fara umbra
l-am pus in pamant
s-a transformat omul
in suflete lasate in urma si ingrasamant pentru sol
aceleasi particule dar intr-o alta compozitie.

Cum adica, asta e tot?
Si sufletele lasate in urma raspund cu alte suflete.
Doua generatii de acum inainte, poate ca nimeni nu-i va stii numele
dar ii vor ascunde umbra,
umbra acelorasi particule dar intr-o alta compozitie,
intr-un alt suflet.

Nume lucrare: Interior cu semineu
Tematica: Interior
Tehnica: Ulei pe panza
Dimensiuni: 40 x 60 cm
Data executiei: 2022

Sticle intre lumini si umbre – O sticla se sparge, o alta se naste

Sticle intre lumini si umbre
Sticle intre lumini si umbre

Sticla e surprinsa, ca o alta sticla, albastra, inalta, supla, i-a luat locul
pe masa, pe bucatica aceea de soare de dimineata
pe care era atat de sigura.

Se simte in divort cu golul ei ingropat pana la gat
si in nesiguranta codului ei genetic
asteapta ca cealalta sticla sa-i reaminteasca
ca ea este ieftina si inferioara.

Se rostogoleste de pe masa si cade in locul frunzelor,
din ziua ei a mai ramas putin, dar ea traieste o infinitate,
cioburi ascutite se elibereaza pe podea,
sticlarul strange celulele trupului si sculpteaza cu focul in carne
O sticla se sparge, o alta se naste.

Nume lucrare: Sticle intre lumini si umbre
Tematica: Natura statica
Tehnica: Ulei pe carton panzat
Dimensiuni: 50×70 cm
Data executiei: 2020