zbor | Scrieri cu suflet

D’ale copilariei – Pantofiorii zburatori

Fetita poarta pantofiori rosii si fermecati. Pleaca sa se joace, dar este nepotrivit sa alerge incaltata prin iarba. Se descalta si ii lasa singuri, in soare. O pereche de pantofi rosii cu talpa curata langa o balta.

Vrabia, ii vede de sus, din zbor, cum dorm la soare, rosii, mici, stralucitori, ca doi maci in zare. Vrabia se aseza o clipa sa-si traga sufletul, si aduce din soare un strop de speranta, caldura unui suflet bun si o raza de lumina.
Cauta de mult un cuib unde sa le lase iar acum, obosita se uita mirata la pantofiorii rosii rataciti dintr-o poveste cu un vrajitor si o fata.
De unde sa stie, bietul mesager ca in pantofiorii unei fetite incap multe, mai ales vise si multi pasi inca nefacuti, cu suisuri si coborasuri.

,,Ce bine ca este o balta aproape. Greu sa stai in soarele asta fara strop de apa”, se gandeste vrabiuta. Este intrerupta din ganduri de o voce rosie.
-De ne-ai stropi si noua in suflet putina balta, zise pantofiorul drept.
Vrabia ia apa din balta si o aduce pantofiorilor.
-Oh, multumesc vrabiuta, pentru stropi. Ne-ai adus apa in cioc sa ne faci si noua o boare de racoare.
Pantofiorul drept continua sa o roage:
-Haide daca poti, cu gherutele tale, sa ma impingi si pe mine mai la umbra ca nu imi este bine aici.
Vrabiuta incearca, dar pantofiorul este mult prea greu. Mai inalta dar numai de cateva grame, nu poate sa-l clinteasca.
Atunci, fara sa stea pe ganduri, isi desface aripile.
Simte ca se inabuseste din pricina soarelui, o napadeste un val de caldura din creasta pana la ghierute, dar nu isi inchide aripile.
Pantofiorul simte cum o umbra cade peste el.

Doua zile mai tarziu, vrabia nu-i vrabie. Nu mai zboara peste garduri, nu mai sare prin praf, doar sta nelinistita.
Dar nelinistea vrabiei vine peste ea dinlauntru, nu din afara, de unde se tot asteptase.
A pierdut cuibul, strivit de vant. A incercat sa-si salveze cuibul, dar nu s-a ales decat cu gherutele rupte.
Sleita de putere aude o voce.
-Vino sa-ti faci cuib pe umarul meu, striga pantofiorul drept, ca tare bate vantul asta.
-Multumesc pantofiorule ca ma lasi sa-mi fac si eu cuib in trupul tau, sa-mi odihnesc sufletul rupt.
Si sfarr disparu inauntrul pantofiorului.
Pantofiorul devine cuib de vrabie, sa stea si vrabia linistita si sa se acopere cu o strangere de piele rosie.
Caci vrabia are nevoie de un cuib, pantofiorul de o pereche, si fetita de o familie.

Nu intotdeuna cuibul e undeva sus, la streasina unei case sau in coroana unor arbori, in colbul drumului e cuibul cararilor noastre.

Nume lucrare: D’ale copilariei – Pantofiorii zburatori
Tematica: Natura statica
Tehnica: Acril pe panza
Dimensiuni: 10×12 cm (miniatura)
Data executiei: 2021

Ce e un balon… când nu e balon?
O masa inerta, moale, fara forma. Abia „nimicul” din el il face balon, ii da forma si fond si… viata. Viata din suflul imprumutat cu fiecare suflare pe care i-o daruiesc, si iar, si iar, pana prinde forma, o forma plina de sufletul meu, de respiratia mea, de visurile mele.
Arunc in aer balonul, si apoi ma leg de el cu un fir subtire de speranta ca poate azi ma ia si pe mine. Se ridica incet cu parti din mine, din suflul meu si se inalta pana nu mai este doar al meu.
Dar nu e de ajuns, si atunci imi construiesc….

Ce e un balon… langa alt balon?
Un elicopter. Balon rosu, si balon albastru, balon oval, dupa balon rotund, le revasesc ca pe niste frunze uscate si colorate pe care toamna le amesteca in vartej pe note de flaut. Cu toata suflarea umflu baloane si strecor in ele o dorinta. Ma uit la ele, si pornesc la drum, brat la brat, cu baloanele mele.
Cu buzele umezi de sarutul baloanelor, cu palmele strangand firele subtiri, imi iau zborul lasand in urma umbra mea. Zbor in elicopterul baloanelor mele si tot cerul ranjeste la mine.
Am pus baloanele semn de carte Universului, si urlu cat ma tine sufletul caci baloanele nu au urechi.

Fiecare om isi are baloanele lui. Are nevoie de baloane sa prinda speranta din golul sufletului, s-o prinda si s-o puna la baloane.

Nume lucrare: D’ale copilariei – Cu visuri in mana
Tematica: Natura statica
Tehnica: Acril pe panza
Dimensiuni: 10×12 cm (miniatura)
Data executiei: 2021